Provided by: debconf-doc_1.5.91_all bug

NUME

       debconf.conf - fișierul de configurare debconf

DESCRIERE

       Debconf este un sistem de configurare pentru pachetele Debian. „/etc/debconf.conf” și „~/.debconfrc” sunt
       fișiere  de  configurare  pe  care  debconf  le folosește pentru a determina ce baze de date ar trebui să
       folosească. Aceste baze de date sunt folosite pentru stocarea  a  două  tipuri  de  informații;  date  de
       configurare dinamice pe care utilizatorul le introduce în ele și date statice de șablon. Debconf oferă un
       sistem de control (driver) a bazelor de date flexibil și extensibil. Noi sisteme de control pot fi create
       cu un minim de efort, iar seturile de sisteme de control pot fi combinate în diverse moduri.

SINOPSIS

         # Acesta este un exemplu de fișier de configurare
         # care este suficient pentru a utiliza debconf.
         Config: configdb
         Templates: templatedb

         Name: configdb
         Driver: File
         Filename: /var/cache/debconf/config.dat

         Name: templatedb
         Driver: File
         Mode: 644
         Filename: /var/cache/debconf/templates.dat

FORMATUL FIȘIERULUI

       Formatul  acestui  fișier  este  o  serie  de  strofe, fiecare separată de cel puțin un rând complet gol.
       Liniile de comentariu care încep cu un caracter „#” sunt ignorate.

       Prima strofă a fișierului este specială, este utilizată pentru a configura debconf  ca  un  întreg.  Două
       câmpuri trebuie să fie în această primă strofă:

              Config Specifică numele bazei de date din care se încarcă datele de configurare.

              Templates
                     Specifică numele bazei de date care urmează să fie utilizată pentru cache-ul șablonului.

       Câmpurile suplimentare care pot fi utilizate includ:

              Frontend
                     Interfața  pe  care Debconf ar trebui să o utilizeze, cu prioritate față de orice interfață
                     definită în baza de date debconf.

              Priority
                     Prioritatea pe care trebuie  să  o  utilizeze  Debconf,  care  prevalează  asupra  oricărei
                     priorități definite în baza de date debconf.

              Admin-Email
                     Adresa  de  e poștă electronică la care Debconf ar trebui să trimită mesaje dacă trebuie să
                     se asigure că administratorul a văzut un mesaj important. Valoarea implicită  este  „root”,
                     dar  poate fi definită la orice adresă de poștă electronică validă pentru a trimite mesajul
                     acolo. Dacă preferați ca debconf să nu vă trimită niciodată mesaje,  specificați  o  adresă
                     goală. Acest lucru poate fi anulat din mers cu variabila de mediu DEBCONF_ADMIN_EMAIL.

              Debug  Dacă este activată, aceasta va determina debconf să emită informații de depanare la ieșirea
                     de  eroare  standard.  Valoarea  la  care  este  definită  poate  fi  ceva de genul „user”,
                     „developer”, „db” sau o expresie regulată. De obicei,  mai  degrabă  decât  să  o  definiți
                     permanent într-un fișier de configurare, veți dori doar să activați temporar depanarea, iar
                     variabila de mediu DEBCONF_DEBUG poate fi definită pentru a realiza acest lucru.

              NoWarnings
                     Dacă  este  activată,  aceasta  va face ca debconf să nu afișeze avertismente cu privire la
                     diverse  lucruri.  Acest  lucru  poate  fi  anulat  din  mers   cu   variabila   de   mediu
                     DEBCONF_NOWARNINGS.

              Log    Face  ca  debconf să înregistreze informațiile de depanare pe măsură ce rulează, în syslog.
                     Valoarea la care este definită controlează ceea ce este înregistrat. Consultați Debug,  mai
                     sus,  pentru  o  explicație a valorilor care pot fi definite pentru a controla ceea ce este
                     înregistrat.

              Terse  Dacă este stabilită la „true”, face ca unele interfețe debconf să utilizeze un mod  special
                     de  afișare  laconică care afișează cât mai puțin posibil. Valoarea implicită este „false”.
                     Modul „Terse” (laconic) poate fi activat temporar  prin  intermediul  variabilei  de  mediu
                     DEBCONF_TERSE.

       De exemplu, prima strofă a unui fișier poate arăta astfel:
         Config: configdb
         Templates: templatedb

       Fiecare  strofă  rămasă în fișier stabilește o bază de date. O strofă de bază de date începe prin numirea
       bazei de date:
         Name: configdb

       Apoi indică ce sistem de control (driver) de bază de date ar trebui utilizat pentru această bază de date.
       Consultați SISTEME DE CONTROL, mai jos, pentru informații despre sistemele de control disponibile.
         Driver: File

       Puteți indica faptul că baza de date nu este esențială pentru buna funcționare a debconf prin a spune  că
       nu  este  necesară.  Acest  lucru  va face ca debconf să meargă mai departe dacă baza de date eșuează din
       anumite motive.
         Required: false

       Puteți marca orice bază de date ca „readonly” (numai-citire) și debconf nu va scrie nimic în ea.
         Readonly: true

       De asemenea, puteți limita tipurile de date care pot intra în baza de date cu ajutorul  liniilor  Accept-
       și Reject-; a se vedea CONTROLUL ACCESULUI, mai jos.

       Restul  fiecărei  strofe a bazei de date este utilizat pentru a furniza configurația specifică sistemului
       de control (driver) respectiv. De exemplu, sistemul de control „Text” trebuie să știe că are un  director
       în care să plaseze baza de date, așa că puteți spune:
         Filename: /var/cache/debconf/config.dat

SISTEME DE CONTROL

       Există  o  serie  de  sisteme  de  control  (drivers)  disponibile,  iar  altele  pot fi scrise cu puțină
       dificultate. Sistemele de control sunt în general de două tipuri.  În  primul  rând,  există  sisteme  de
       control reale - sisteme de control care accesează și stochează efectiv date într-un anumit tip de bază de
       date,  care  poate  fi  pe  sistemul  de  fișiere  local  sau  pe  un  sistem de la distanță. Apoi există
       meta-sisteme de control care combină alte sisteme de control pentru a forma sisteme mai  interesante.  Să
       începem cu primele.

       File
              Acest  sistem  de  control  de  bază  de  date permite debconf să stocheze o întreagă bază de date
              într-un singur fișier text plat. Acest lucru facilitează arhivarea,  transferul  între  mașini  și
              editarea.  Este  unul dintre cele mai compacte formate de baze de date în ceea ce privește spațiul
              utilizat pe disc. Este, de asemenea, unul dintre cele mai lente.

              Pe de altă parte, întregul fișier trebuie să fie citit de fiecare dată când debconf pornește,  iar
              salvarea acestuia este, de asemenea, lentă.

              Următoarele lucruri sunt configurabile pentru acest sistem de control.

                     Filename
                            Fișierul  care  urmează  să  fie  utilizat  ca  bază  de  date.  Acesta este un câmp
                            obligatoriu.

                     Mode   Permisiunile cu care se creează fișierul dacă acesta nu există.  Valoarea  implicită
                            este 600, deoarece fișierul ar putea conține parole în anumite circumstanțe.

                     Format Formatul  fișierului.  Consultați  secțiunea  FORMATE de mai jos. În mod implicit se
                            utilizează un format asemănător formatului rfc-822.

                     Backup Dacă ar trebui făcută o copie de rezervă a fișierului vechi înainte de a-l modifica.
                            Valoarea implicită este „true”.

              Ca exemplu de configurare a unei baze de date folosind acest sistem de control:

                Name: mydb
                Driver: File
                Filename: /var/cache/debconf/mydb.dat

       DirTree
              Acest sistem de control de bază  de  date  permite  debconf  să  stocheze  date  într-o  structură
              ierarhică  de directoare. Numele diferitelor șabloane și întrebări debconf sunt utilizate ca atare
              pentru a forma directoare cu fișiere în ele. Acest format pentru baza de date este cel mai ușor de
              navigat și de manipulat manual. Are viteze foarte bune de încărcare și salvare. De asemenea, ocupă
              de obicei cel mai mult spațiu, deoarece o mulțime de fișiere mici și  subdirectoare  ocupă  spațiu
              suplimentar.

              Următoarele lucruri sunt configurabile pentru acest sistem de control.

                     Directory
                            Directorul în care se pun fișierele. Necesar.

                     Extension
                            O extensie de adăugat la numele fișierelor. Trebuie să fie definită cu un șir nevid;
                            valoarea implicită este „.dat”

                     Format Formatul  fișierului.  Consultați  secțiunea  FORMATE de mai jos. În mod implicit se
                            utilizează un format asemănător formatului rfc-822.

                     Backup Dacă ar trebui făcută o copie de rezervă a fișierului vechi înainte de a-l modifica.
                            Valoarea implicită este „true”.

              Ca exemplu de configurare a unei baze de date folosind acest sistem de control:

                Name: mydb
                Driver: DirTree
                Directory: /var/cache/debconf/mydb
                Extension: .txt

       PackageDir
              Acest sistem de control de bază de  date  este  un  compromis  între  bazele  de  date  „File”  și
              „DirTree”.  Acesta  utilizează  un director, în care există (aproximativ) un fișier pentru fiecare
              pachet care utilizează debconf. Acest lucru este destul de rapid, în timp ce utilizează puțin  mai
              mult spațiu decât sistemul de control de bază de date „File”.

              Acest  sistem de control este configurabil în aceleași moduri ca și sistemul de control „DirTree”,
              plus:

              Mode   Permisiunile cu care se creează fișierele. Valoarea implicită este 600, deoarece  fișierele
                     ar putea conține parole în anumite circumstanțe.

              Ca exemplu de configurare a unei baze de date folosind acest sistem de control:

                Name: mydb
                Driver: PackageDir
                Directory: /var/cache/debconf/mydb

       LDAP
              AVERTISMENT:  Acest sistem de control de bază de date este în prezent experimental. Utilizați-l cu
              precauție.

              Acest sistem de control de bază de date accesează un director LDAP pentru  datele  de  configurare
              debconf.  Datorită naturii acestui mecanism, directoarele LDAP ar trebui accesate în mod normal în
              modul numai citire. Acest lucru se datorează faptului că pot avea loc  accesări  multiple  și,  în
              general,  este  mai  bine pentru consistența datelor dacă nimeni nu încearcă să modifice datele în
              acest timp. Desigur, accesul în scris  este  acceptat  pentru  acele  cazuri  în  care  doriți  să
              actualizați datele de configurare din director.

              Pentru    informații    despre    configurarea   unui   server   LDAP   pentru   debconf,   citiți
              „/usr/share/doc/debconf-doc/README.LDAP” (din pachetul „debconf-doc”).

              Pentru a utiliza acest sistem de control de bază de  date,  trebuie  să  aveți  instalat  pachetul
              „libnet-ldap-perl”. debconf sugerează acest pachet, dar nu depinde de el.

              Vă  rugăm  să  analizați  cu  atenție  implicațiile de securitate ale utilizării unei baze de date
              debconf la distanță. Dacă nu aveți încredere în sursă și în rețeaua care  intervine,  nu  este  un
              lucru foarte sigur de făcut.

              Următoarele lucruri sunt configurabile pentru acest sistem de control.

                     server Numele gazdei sau adresa IP a unui server LDAP la care să se efectueze conectarea.

                     port   Portul  la care se face conectarea la serverul LDAP. Dacă nu este dat niciunul, este
                            utilizat portul implicit.

                     basedn DN-ul sub care vor fi stocate toate  elementele  de  configurare.  Se  presupune  că
                            fiecare   element   de   configurare   va   trăi  într-un  DN  de  tipul  cn=<numele
                            elementului>,<DN  de  bază>.  Dacă  această  structură  nu  este  respectată,  toate
                            pariurile sunt închise...

                     binddn DN-ul pentru conectarea la director. Dacă nu este specificat niciunul, se va utiliza
                            legătura anonimă.

                     bindpasswd
                            Parola  care  urmează  să  fie utilizată într-o legătură autentificată (utilizată cu
                            binddn, mai sus). Dacă nu este specificată, se va utiliza legătura anonimă.

                            Această opțiune nu ar trebui utilizată în cazul general. Legarea anonimă  ar  trebui
                            să  fie suficientă de cele mai multe ori pentru accesul doar la citire. Specificarea
                            unui DN și a unei parole de conectare ar trebui rezervată pentru cazurile ocazionale
                            în care doriți să actualizați datele de configurare debconf.

                     keybykey
                            Activează accesul la intrări LDAP individuale, în loc de a le prelua pe toate  odată
                            la  început. Acest lucru este foarte util dacă doriți să monitorizați jurnalele LDAP
                            pentru anumite chei debconf solicitate. În acest fel, ați putea scrie, de  asemenea,
                            cod de manipulare personalizat pe partea serverului LDAP.

                            Rețineți  că  atunci când această opțiune este activată, conexiunea la serverul LDAP
                            este menținută activă pe parcursul întregii execuții Debconf. Acest lucru este puțin
                            diferit de comportamentul „toate în una” în care se fac  două  conexiuni  scurte  la
                            LDAP;  la  început  pentru  a  prelua  toate  intrările și la sfârșit pentru a salva
                            eventualele modificări.

              Un exemplu de strofă care  configurează  o  bază  de  date  utilizând  acest  sistem  de  control,
              presupunând că baza de date de la distanță se află pe example.com și poate fi accesată anonim:

                Name: ldapdb
                Driver: LDAP
                Readonly: true
                Server: example.com
                BaseDN: cn=debconf,dc=example,dc=com
                KeyByKey: 0

              Un alt exemplu, de data aceasta baza de date LDAP este pe localhost și se poate scrie în ea:

                Name: ldapdb
                Driver: LDAP
                Server: localhost
                BaseDN: cn=debconf,dc=domain,dc=com
                BindPasswd: secret
                KeyByKey: 1

       Pipe
              Acest  sistem  de  control  de  bază  de  date cu scop special citește și scrie baza de date de la
              intrarea/ieșirea standard. Poate fi util pentru persoanele cu nevoi speciale.

              Următoarele lucruri sunt configurabile pentru acest sistem de control.

                     Format Formatul pentru citire și scriere. Consultați secțiunea FORMATE de mai jos.  În  mod
                            implicit se utilizează un format asemănător formatului rfc-822.

                     Infd   Numărul  descriptorului  de  fișier  din  care  se  citește. Valoarea implicită este
                            citirea de la intrarea standard. Dacă este definit la „none”, baza  de  date  nu  va
                            citi niciun fel de date la pornire.

                     Outfd  Numărul  descriptorului  de  fișier  în  care se scrie. În mod implicit, se scrie la
                            ieșirea standard. Dacă este definit la „none”, baza de  date  va  fi  înlăturată  la
                            închidere.

       Aceștia sunt toate sistemele control reale, acum trecem la meta-sistemele de control.

       Stack
              Acest  sistem  de control stivuiește un număr de alte baze de date (de orice tip) și le permite să
              fie accesate ca una singură. Atunci când debconf solicită o valoare, prima bază de date din  stivă
              care  conține  valoarea o returnează. Dacă debconf scrie ceva în baza de date, scrierea se face în
              mod normal în primul sistem de control din stivă care are elementul pe care debconf  îl  modifică,
              iar  dacă nu există niciunul, noul element este adăugat la prima bază de date din stivă care poate
              fi scrisă.

              Lucrurile devin mai interesante dacă una dintre bazele de date din stivă este numai-pentru-citire.
              „readonly”. Luați în considerare o stivă de baze de date foo, bar și baz, unde  foo  și  baz  sunt
              ambele  numai-pentru-citire. Debconf dorește să schimbe un element, iar acest element este prezent
              doar în baz, care este numai-pentru-citire. Sistemul de control de stivă „stack” este suficient de
              inteligent pentru a realiza că nu va funcționa și va copia elementul din baz în bar, iar  scrierea
              va  avea  loc  în  bar.  Acum  elementul  din baz este umbrit de elementul din bar și nu va mai fi
              vizibil pentru debconf.

              Acest tip de lucru este deosebit de util în cazul în care doriți să direcționați mai multe sisteme
              către o bază de date centrală, numai pentru citire, permițând în același timp ca  anumite  lucruri
              să  fie anulate pe fiecare sistem. Atunci când se adaugă controlul accesului, stivele vă permit să
              faceți multe alte lucruri interesante, cum ar fi redirecționarea tuturor parolelor către o bază de
              date, în timp ce o bază de date aflată sub aceasta se ocupă de orice altceva.

              Pentru a configura o stivă „stack” , este necesară o singură piesă de configurare:

                     Stack  Aici specificați o listă de alte baze de  date,  după  nume,  pentru  a-i  spune  ce
                            alcătuiește stiva.

              De exemplu:

                Name: megadb
                Driver: stack
                Stack: passworddb, configdb, companydb

              AVERTISMENT:  Sistemul de control de stivă „stack” nu este încă foarte bine testat. Utilizați-l pe
              propriul risc.

       Backup
              Acest sistem de control transmite toate cererile către un alt sistem de control de bază  de  date.
              Dar,  de asemenea, copiază toate cererile de scriere către un sistem de control de bază de date de
              rezervă.

              Trebuie să specificați următoarele câmpuri pentru a configura acest sistem de control de  baze  de
              date:

                     Db     Baza de date din care se citește și în care se scrie.

                     Backupdb
                            Numele bazei de date către care se trimit copii ale scrierilor.

              De exemplu:

                Name: backup
                Driver: Backup
                Db: mydb
                Backupdb: mybackupdb

       Debug
              Acest  sistem  de control transmite toate cererile către un alt sistem de control de bază de date,
              generând un rezultat de depanare detaliat cu privire la cerere și la rezultat.

              Trebuie să specificați următoarele câmpuri pentru a configura acest sistem de control de  baze  de
              date:

                     Db     Baza de date din care se citește și în care se scrie.

CONTROLUL ACCESULUI

       Atunci  când  configurați  o  bază  de  date,  puteți, de asemenea, să utilizați anumite câmpuri pentru a
       specifica controlul accesului. De exemplu, puteți specifica că o bază de date acceptă numai parole sau că
       o bază de date acceptă numai lucruri cu „foo” în nume.

       Readonly
              După cum s-a menționat mai înainte, acest control de acces, dacă este stabilit la „true”, face  ca
              o  bază de date să fie de tip „readonly”, numai-pentru-citire. Debconf va citi valori din aceasta,
              dar nu va scrie niciodată nimic în ea.

       Accept-Name
              Textul din acest câmp este o expresie regulată compatibilă perl  care  este  comparată  cu  numele
              elementelor  pe măsură ce acestea sunt solicitate din baza de date. Numai dacă numele unui element
              corespunde expresiei regulate, baza de date va permite debconf să îl acceseze sau să îl modifice.

       Reject-Name
              La fel ca Accept-Name, cu excepția faptului că orice  nume  de  element  care  corespunde  acestei
              expresii regulate va fi respins.

       Accept-Type
              O altă expresie regulată, aceasta se potrivește cu tipul elementului care este accesat. Accesul va
              fi permis numai dacă tipul corespunde expresiei regulate.

       Reject-Type
              La fel ca Accept-Type, cu excepția faptului că orice tip care corespunde acestei expresii regulate
              va fi respins.

FORMATE

       Unele  dintre sistemele de control de baze de date utilizează module de format pentru a controla formatul
       real în care baza de date este stocată pe disc. Acestea sunt formatele acceptate în prezent:

       822    Acesta este un format de fișier bazat în mare măsură pe formatul rfc-822 pentru antetele mesajelor
              de poștă electronică. Formate similare sunt folosite  în  cadrul  Debian;  în  fișierul  de  stare
              (status) dpkg, și așa mai departe.

EXEMPLU

       Iată un exemplu mai complicat de fișier debconf.conf.

         # Această strofă este utilizată pentru configurarea
         # generală a debconf.
         Config: stack
         Templates: templates
         Log: developer
         Debug: developer

         # Aceasta este propria mea bază de date locală.
         Name: mydb
         Driver: DirTree
         Directory: /var/cache/debconf/config

         # Aceasta este o altă bază de date pe care o folosesc
         # pentru a păstra doar configurația serverului X.
         Name: X
         Driver: File
         Filename: /etc/X11/debconf.dat
         Mode: 644
         # Este cam greu să-mi dau seama ce întrebări
         # aparțin lui X; ar trebui să folosească o structură
         # arborescentă mai profundă, astfel încât să pot
         # face potrivire doar pentru ^X/
         # În fine.
         Accept-Name: xserver|xfree86|xbase

         # Aceasta este baza de date debconf globală,
         # numai-citire (pentru mine!) a companiei noastre.
         Name: company
         Driver: LDAP
         Server: debconf.foo.com
         BaseDN: cn=debconf,dc=foo,dc=com
         BindDN: uid=admin,dc=foo,dc=com
         BindPasswd: secret
         Readonly: true
         # Nu vreau nicio parolă care ar putea
         # să se afle pe acolo.
         Reject-Type: password
         # Dacă această BD nu este accesibilă
         # din orice motiv, continuă oricum.
         Required: false

         # Folosesc această bază de date
         # pentru a păstra parolele în siguranță.
         Name: passwords
         Driver: File
         Filename: /etc/debconf/passwords
         Mode: 600
         Accept-Type: password

         # Să le punem pe toate împreună într-o bază de date.
         # in a database stack.
         Name: stack
         Driver: Stack
         Stack: passwords, X, mydb, company
         # Astfel, toate parolele ajung în baza de date a parolelor.
         # Cele mai multe lucruri legate de configurarea X se duc
         # în baza de date X, iar orice altceva se duce în baza mea
         # de date principală. Valorile sunt căutate pe rând în fiecare
         # dintre acestea, iar dacă niciuna nu are o anumită valoare,
         # aceasta este căutată în baza de date LDAP a întregii
         # companii (cu excepția cazului în care este o parolă).

         # O bază de date este, de asemenea, utilizată pentru
         # a păstra șabloanele. Nu este nevoie să o facem
         # la fel de sofisticată.
         Name: templates
         Driver: File
         Mode: 644
         Format: 822
         Filename: /var/cache/debconf/templates

NOTE

       Dacă  utilizați  ceva de genul ${HOME} în acest fișier, aceasta va fi înlocuită cu valoarea variabilei de
       mediu numită.

       Variabilele de mediu pot fi de asemenea utilizate pentru a suprascrie bazele de date din mers, a se vedea
       debconf(7)

       Numele câmpurilor (partea de linie înainte de două puncte) nu  sunt  sensibile  la  majuscule.  Valorile,
       însă, sunt sensibile la majuscule.

ÎMBUNĂTĂȚIRI PLANIFICATE

       Mai multe sisteme de control și formate. Unele idei includ: un sistem de control „SQL”, cu capacitatea de
       a  accesa  o bază de date la distanță. Un sistem de control „DHCP,” care pune la dispoziție unele lucruri
       speciale, cum ar fi numele de gazdă, adresa IP și serverele DNS. Un sistem de control care extrage valori
       din câmpurile TXT ale înregistrărilor DNS publice. Un format care este compatibil cu rezultatul cdebconf.
       Un sistem de control de suprascriere, care poate suprascrie  câmpul  de  valori  sau  fanioanele  tuturor
       cererilor care trec prin el.

FIȘIERE

       /etc/debconf.conf

       ~/.debconfrc

CONSULTAȚI ȘI

       debconf(7)

AUTOR

       Joey Hess <joeyh@debian.org>

TRADUERE

       Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>, 2024

       Dacă  găsiți  o  greșeală  în traducere, vă rugăm să o raportați autorului acestei traduceri, pe lista de
       discuții <debian-l10n-romanian@lists.debian.org> sau trimițând un  raport  de  eroare  contra  pachetului
       „debconf” către sistemul de urmărire al erorilor din Debian (BTS).

                                                                                                 DEBCONF.CONF(5)