Ubuntu Manpage: fakeroot - rulează o comandă într-un mediu care simulează privilegii de root pentru manipularea

NUME

       fakeroot  -  rulează  o  comandă  într-un  mediu  care  simulează  privilegii  de root pentru manipularea
       fișierelor

REZUMAT

       fakeroot [-l|--lib library] [--faked binar_precum_faked]  [-i  fișier-încărcare]  [-s  fișier-de-salvare]
       [-u|--unknown-is-real ] [-b|--fd-base ] [-h|--help ] [-v|--version ] [--] [comanda]

DESCRIERE

fakeroot execută o comandă într-un mediu în care pare să aibă privilegii de root pentru manipularea
fișierelor. Acest lucru este util pentru a permite utilizatorilor să creeze arhive (tar, ar, .deb etc.)
care conțin fișiere cu permisiuni/proprietate de root. Fără fakeroot ar trebui să se aibă privilegii de
root pentru a crea fișierele constitutive ale arhivelor cu permisiunile și proprietatea corecte și apoi
să le împacheteze, sau ar trebui să se construiască arhivele direct, fără a se utiliza arhivatorul.

fakeroot funcționează prin înlocuirea funcțiilor de manipulare a fișierelor din bibliotecă (chmod(2),
stat(2) etc.) cu funcții care simulează efectul pe care l-ar fi avut funcțiile reale de bibliotecă, dacă
utilizatorul ar fi fost cu adevărat root. Aceste funcții de învăluire se află într-o bibliotecă partajată
/usr/lib/*/libfakeroot-*.so sau într-o locație similară pe platforma dumneavoastră. Obiectul partajat
este încărcat prin intermediul mecanismului LD_PRELOAD al încărcătorului dinamic. (A se vedea ld.so(8))

Dacă intenționați să construiți pachete cu fakeroot, vă rugăm să încercați să construiți mai întâi
pachetul „fakeroot”: etapa «debian/rules build» are câteva teste (testând mai ales pentru erorile din
vechile versiuni «fakeroot»). Dacă aceste teste eșuează (de exemplu, pentru că aveți anumite programe
libc5 pe sistemul dumneavoastră), este foarte probabil ca și alte pachete pe care le construiți cu
«fakeroot» să eșueze, dar posibil în moduri mult mai subtile.

De asemenea, rețineți că cel mai bine este să nu construiți fișierele binare sub «fakeroot». În special
lui «configure» și prietenilor săi nu le place când sistemul se comportă brusc diferit de ceea ce se
așteaptă. (sau, aceștia dereglează la întâmplare unele variabile de mediu, dintre care unele sunt
necesare pentru «fakeroot»).

OPȚIUNI

-l biblioteca, --lib biblioteca
Specifică o bibliotecă de învăluire alternativă.

--faked binar
Specifică un binar alternativ care să fie utilizat ca faked(1).

[--] comanda
Orice comandă ce care doriți să fie executată sub «fakeroot» (ca root simulat). Folosiți ‘--’(cq
dacă în comandă aveți alte opțiuni care pot deruta analiza opțiunilor lui «fakeroot».

-s fișier-de-salvare
Salvează mediul „fakeroot” în fișierul-de-salvare la ieșire. Acest fișier poate fi utilizat pentru
a restaura mediul mai târziu, utilizând opțiunea „-i”. Cu toate acestea, acest fișier va avea
pierderi de informații și «fakeroot» se va comporta de-o formă ciudată dacă nu lăsați fișierele
modificate în interiorul mediului „fakeroot” neatinse atunci când sunteți în afara mediului.
Totuși, acest lucru poate fi util. De exemplu, poate fi utilizat cu rsync(1) pentru a face copii
de rezervă și a restaura arbori întregi de directoare, cu informații despre utilizatori, grupuri
și dispozitive, fără a fi nevoie să fiți root. Consultați /usr/share/doc/fakeroot/README.saving
pentru mai multe detalii.

-i fișier-încărcare
Încarcă un mediu „fakeroot” salvat anterior folosind opțiunea „-s” din fișier-încărcare. Rețineți
că această opțiune nu salvează implicit fișierul, utilizați și opțiunea „-i” pentru acest
comportament. Utilizarea aceluiași fișier ca argument atât pentru „-i”, cât și pentru „-s” într-o
singură invocare fakeroot este sigură.

-u, --unknown-is-real
Utilizează proprietatea reală a fișierelor necunoscute anterior de «fakeroot», în loc să pretindă
că acestea sunt deținute de root:root.

-b fd Specifică valoarea de bază a descriptorului de fișier (numai în modul TCP). fd este numărul minim
al descriptorului de fișiere care trebuie utilizat pentru conexiunile TCP; acest lucru poate fi
important pentru a evita conflictele cu descriptorii de fișiere utilizați de programele care
rulează sub «fakeroot».

-h Afișează mesajul de ajutor.

-v Afișează informațiile despre versiune.

EXEMPLE

       Iată un exemplu de sesiune cu fakeroot.  Observați că în interiorul  mediului  de  root  fals  (simulat),
       manipularea de fișiere ce necesită privilegii de root reușește, dar nu se întâmplă cu adevărat.

       $  whoami
       joost
       $ fakeroot /bin/bash
       #  whoami
       root
       # mknod hda3 b 3 1
       # ls -ld hda3
       brw-r--r--   1 root     root       3,   1 iul  2 22:58 hda3
       # chown joost:root hda3
       # ls -ld hda3
       brw-r--r--   1 joost    root       3,   1 iul  2 22:58 hda3
       # ls -ld /
       drwxr-xr-x  20 root     root         1024 iun 17 21:50 /
       # chown joost:users /
       # chmod a+w /
       # ls -ld /
       drwxrwxrwx  20 joost    users        1024 iun 17 21:50 /
       # exit
       $ ls -ld /
       drwxr-xr-x  20 root     root         1024 iun 17 21:50 //
       $ ls -ld hda3
       -rw-r--r--   1 joost    users           0 iul  2 22:58 hda3

       Doar efectele acțiunilor pe care utilizatorul joost le-ar putea face oricum, se întâmplă cu adevărat.

       fakeroot  a  fost  scris  special  pentru a permite utilizatorilor să creeze pachete Debian GNU/Linux (în
       formatul deb(5)) fără a le oferi privilegii de root.  Acest lucru  se  poate  face  prin  comenzi  precum
       dpkg-buildpackage  -rfakeroot sau debuild -rfakeroot (de fapt, „-rfakeroot” este implicit în «debuild» în
       momentul de față, așa că nu mai aveți nevoie de acest argument).

ASPECTE DE SECURITATE

       fakeroot este un program normal, fără bitul  „setuid”  activat.  Acesta  nu  sporește  privilegiile  unui
       utilizator și nici nu reduce securitatea sistemului.

FIȘIERE

       /usr/lib/*/libfakeroot-*.so Biblioteca partajată care conține funcțiile de învăluire (simulare).

VARIABILE DE MEDIU

       FAKEROOTKEY
              Cheia utilizată pentru a comunica cu demonul „fakeroot”. Orice program pornit cu LD_PRELOAD corect
              și  cu FAKEROOTKEY a unui demon în execuție se va conecta automat la acel demon și va avea aceeași
              vedere „falsă” a permisiunilor/proprietăților sistemului de fișiere  (presupunând  că  demonul  și
              programul de conectare au fost pornite de același utilizator).

       LD_LIBRARY_PATH

       LD_PRELOAD
              Fakeroot  este  implementat  prin învăluirea apelurilor de sistem.  Acest lucru se realizează prin
              configurarea  variabilelor   LD_LIBRARY_PATH=/usr/lib/fakeroot   și   LD_PRELOAD=libfakeroot.so.0.
              Această bibliotecă este încărcată înaintea bibliotecii C a sistemului și, prin urmare, majoritatea
              funcțiilor   bibliotecii   sunt   interceptate  de  aceasta.   Dacă  trebuie  să  configurați  fie
              LD_LIBRARY_PATH, fie LD_PRELOAD din interiorul unui mediu „fakeroot”, ar trebui să fie configurate
              relativ la rutele date, ca în LD_LIBRARY_PATH=$LD_LIBRARY_PATH:/foo/bar/.

LIMITĂRI

       Versiunile de bibliotecă
              Fiecare comandă executată în fakeroot trebuie să fie legată la aceeași versiune a bibliotecii C ca
              și fakeroot însăși.

       open()/create()
              fakeroot nu învăluie open(), create(), etc. Astfel, dacă utilizatorul joost face fie

              touch foo
              fakeroot
              ls -al foo

              sau invers,

              fakeroot
              touch foo
              ls -al foo

              «fakeroot» nu are cum să știe că, în primul caz, proprietarul lui foo ar trebui să fie  joost,  în
              timp  ce în al doilea caz ar fi trebuit să fie root.  În cazul pachetului Debian, este întotdeauna
              în regulă să se atribuie în mod implicit tuturor  fișierelor  „necunoscute”  uid=gid=0.  Adevărata
              modalitate  de  a  ocoli acest lucru este de a învălui open() și create(), dar acest lucru creează
              alte probleme, după cum demonstrează pachetul „libtricks”. Acest pachet a învăluit mult mai  multe
              funcții și a încercat să facă mult mai multe decât fakeroot .  S-a dovedit că o actualizare minoră
              a  „libc”  (de  la  una  în  care funcția stat() nu folosea open() la una cu o funcție stat() care
              folosea (în unele cazuri) open()), ar fi cauzat erori de segmentare inexplicabile (adică,  „libc6”
              stat() a apelat open() învăluit, care ar fi apelat apoi „libc6” stat(), etc).  Corectarea lor nu a
              fost  chiar  atât  de  ușoară,  dar odată rezolvate, era doar o chestiune de timp până când o altă
              funcție începea să folosească open(), fără a mai  vorbi  de  încercarea  de  a  transpune  această
              bibliotecă  pe  un alt sistem de operare. Astfel, am decis să păstrez numărul de funcții învăluite
              de «fakeroot» cât mai mic posibil, pentru a limita probabilitatea de ‘ciocniri’.

       GNU configure (și alte programe de acest tip)
              «fakeroot», de fapt, schimbă  modul  în  care  se  comportă  sistemul.  Programele  care  sondează
              sistemul,  cum  ar  fi  GNU  «configure»,  pot fi derutate de acest lucru (sau, dacă nu o fac, pot
              solicita «fakeroot» atât de mult încât «fakeroot» însuși devine confuz). Așadar, este recomandabil
              să nu executați «configure» din „fakeroot”. Deoarece «configure» ar trebui să fie apelat în  ținta
              «debian/rules build», rularea «dpkg-buildpackage -rfakeroot» se ocupă corect de acest lucru.

ERORI

       Acesta  nu  învăluie  open().  Acest  lucru  nu  este  rău în sine, dar dacă un program face open("file",
       O_WRONLY, 000), scrie în fișierul „file”, îl închide și apoi încearcă din nou să deschidă pentru  a  citi
       fișierul,  atunci  deschiderea  eșuează,  deoarece modul fișierului va fi 000. Eroarea este că, dacă root
       face același lucru, open() va reuși, deoarece permisiunile fișierului nu  sunt  verificate  deloc  pentru
       root.  Am  ales  să  nu  învăluim  open(),  deoarece open() este folosit de multe alte funcții din „libc”
       (inclusiv de cele care sunt deja învăluite), creând astfel bucle (sau  posibile  bucle  viitoare,  atunci
       când implementarea diferitelor funcții „libc” se va schimba un pic).

COPIEREA

       fakeroot este distribuit sub Licența Publică Generală GNU.  (GPL 2.0 sau ulterioară).

AUTORI

       joost witteveen
              <joostje@debian.org>

       Clint Adams
              <clint@debian.org>

       Timo Savola

PAGINA DE MANUAL

       în  cea  mai  mare parte scrisă de J.H.M. Dassen <jdassen@debian.org> Destul de multe modificări/adăugiri
       făcute de joost și Clint.

CONSULTAȚI ȘI

       faked(1)  dpkg-buildpackage(1), debuild(1) /usr/share/doc/fakeroot/DEBUG

TRADUCERE

       Această traducere a fost creată în 2023 de Remus-Gabriel Chelu. Ea este supusă licenței GNU GPL versiunea
       2 (sau ulterioară).

       Pentru a citi versiunea originală în limba engleză, tastați «man -L C COMMAND».

       Vă rugăm să raportați erorile de traducere prin baza de date a erorilor (BTS) de la Debian sau  trimițând
       un  e-mail  la  &lt;debian-l10-romanian@lists.debian.org&gt;,  lista  de discuții a traducerilor în limba
       romănă  a  progrmelor  și  documentelor  din  Debian,  sau  direct   autorului   acestei   traduceri   la
       &lt;remusgabriel.chelu@disroot.org&gt;

Proiectul Debian                                5 octombrie 2014                                     fakeroot(1)